Nutriția în viziunea lui Rudolf Steiner

Antroposofia descrie modul cum o alimentație aleasă potrivit cu nevoile fiecăruia în parte, ținând cont de câteva idei generale, poate conduce spre dezvoltarea vieții spirituale și a sănătății ființei umane.

În primul rând, nu există o dietă universală, cu reguli rigide. Fiecare individ este născut într-o anumită zonă geografică, având o construcție genetică compatibilă cu alimentele specifice ținutului respectiv.

Carnea și grăsimile se recomadă într-o cantitate mai redusă, după posibilitatea fiecăruia. Rudolf Steiner considera că efortul suplimentar al omului, generat de o alimentație formată în principal din vegetale, îi amplifică tăria spirituală. Bazându-ne însă aproape exclusiv pe carne, ajungem, din punct de vedere spiritual, niște spectatori ai propriei noastre vieți, pe când, dacă am înclina balanța spre vegetal, am putea deveni stăpâni peste noi înșine.

Carbohidrații reprezintă baza alimentației antroposofice, mai precis cerealele integrale. Acestea pot fi consumate fierte sau sub formă de pâine integrală.

Consumul zilnic al fructelor și legumelor are un efect foarte bun asupra minții și trupului. Mai exact, rădăcinoasele susțin sănătatea cognitivă (gândirea, memoria, învățarea), frunzele ajută sistemul cardiovascular, iar partea de fruct întărește sistemul digestiv și metabolismul. Cartofii, însă, nu trebuie tratați ca o sursă permanentă de carbohidrați (ei nefăcând parte din grupa clasică a rădăcinoaselor, ci a tuberculilor); astfel pot genera, în timp, la un consum exagerat, dificultăți de concentrare sau de memorare.

Rudolf Steiner aprecia că laptele este ,,un aliment perfect”, în sensul că are darul de a completa o dietă vegetariană cu un aport de forță (fizică și spirituală), prin nutrienții săi atât de diverși.

Se pune accentul pe întregul fenomen ce are loc în spatele alimentelor. Știm că, în general, ele sunt cultivate cu pesticide, recoltate mecanic, depozitate în medii inadecvate, practic neatinse de mâna omului. Ulterior, un proces de pasteurizare, fierbere exagerată sau preparare la cuptorul cu microunde strică și mai mult calitățile nutritive ale alimentului respectiv. Din acest motiv, Steiner a pus bazele agriculturii biodinamice. Într-o astfel de fermă, culturile vegetale servesc omului și animalelor, iar de la aceleași animale se prelucrează ulterior compostul (îngrășământul) care va da forță următoarelor recolte. Este un cerc frumos conturat, unde viața se desfășoară fără a fi nevoie de îngrășăminte provenite de la o altă fermă.

Felurile de mâncare nu trebuie fierte sau coapte excesiv – pentru a păstra calitățile vii ale alimentelor. Este bine să ne bucurăm, astfel, și de o culoare mai vibrantă a acestora, de modul cum sunt ele decorate și prezentate, de aromele diverse. A mânca trebuie să devină un gest conștient, nu doar un act la care să participăm distrați de multe alte gânduri.

Ritmul joacă un rol foarte important, de asemenea (cum ar fi, rugăciunea înaintea mesei și mulțumirea de la sfârșit). Ritmul se poate manifesta și în decorarea diversă a bucatelor, sau în alternarea felurilor în funcție de ziua săptămânii.

Cafeaua sprijină fluxul gândirii logice și al scrisului, pe când ceaiul cultivă o anumită diplomație și o conversație plăcută. Alcoolul, însă, nu îi mai permite omului să fie atent, sau să discearnă binele de rău, fiind o băutură care ar trebui evitată în cazul celui care dorește să se dezvolte interior.